Comori Părintești

Este suficient să implementezi o idee bună în inimile celor pe care îi iubești, pentru ca, după revolta tinereții, ei să recunoască adevărul și să aibă o rădăcină la care să se întoarcă. Acestea sunt comori părintești, dăruite urmașilor de către părinții conștiincioși.

Tinerii își părăsesc părinții ca să-și facă rostul lor, departe de casă, așa cum îmi amintea adesea bunica. Însă, după toate luptele, se întorc la simplitate, căci în inimile lor, acum mature, răsună învățătura. Chiar dacă părinții au părăsit lumea fizică, în inimile copiilor lor sunt mai vii ca niciodată și îi alină. Abia atunci relația dintre ei devine completă.

Pe o colină, două surori îmbrăcate elegant se opresc la mormântul tatălui lor, scot viorile și cântă o melodie veselă, prin care își exprimă recunoștința. Printre corzile a căror vibrație sublimă face să tremure cerul se prelinge o lacrimă, iar una dintre fete lasă vioara din mână și se așază pe iarbă, cu capul între genunchi.

Părintele lor iubit este prezent în spirit și le transmite, prin intermediul sentimentelor, să aibă grijă de cei rămași, până la marea zi a binecuvântării.

De la părinți învățăm lecția toamnei, etapa maturizării spirituale. Viața terestră, scurtă, dar plină de semnificație, este proba la care ne supune Dumnezeu. Societatea ademenește omul cu ispitele și amenințările ei, încercând să-l îndepărteze de esență și să-l corupă.

Să ne amintim că suntem frumoși, sănătoși și prețioși. Suntem pricepuți, avem putere de muncă și diverse oportunități. Condițiile actuale de viață sunt favorabile, iar restricțiile, pentru omul cu adevărat cinstit, sunt superflue. Capacitatea de a ne ridica, adapta și înainta pe calea terestră este o putere lăuntrică.

Viața este o minune, iar mediul înconjurător este frumos și bun. Acesta a fost creat de divinitate din dragoste pentru noi. Fiecare om poartă în sine atât iadul, cât și paradisul. Polaritatea căreia îi dă frâu liber se va dezvolta și-l va domina, iar propriile fapte îl vor judeca sau înălța.

Toate deciziile, oricât de neînsemnate, îți trasează destinul. Dacă aștepți să devii un om calm și bun începând de mâine, nu vei deveni niciodată. Fii bun încă de la apariția gândului care te întâmpină, deoarece mântuirea nu se programează, ci se ia cu asalt printr-o voință de neclintit, la fel ca Împărăția Spirituală.

Imaginează-ți un apus de toamnă pe care îl admiri cu inima deschisă, un foc lângă care te încălzești împreună cu persoana iubită și cerul înstelat ce îți întărește credința. Vizualizează bucuria copilăriei, atunci când vedeai pentru prima dată zăpada.

Așa cum știai despre tine că ești bun, frumos și prețios și că porți în tine lumina Dumnezeului, la fel poți proceda și acum pentru a-ți învinge slăbiciunea. Simplitatea care te satisfăcea, natura complexă care te fascina și misterul care îți hrănea în mod inexplicabil sufletul. Entuziasmul îți fura somnul, deoarece erai nerăbdător să savurezi ceea ce îți plăcea.

Spre maturizare

Călătoriile cu familia erau cele mai importante momente din viața ta. Lupta cu nămeții care îți îngreunau mersul, în serile cu viscol, ți-a rămas întipărită în inimă. La fel și joaca la săniuș. Altfel nu ai simți textul și nu l-ai confirma.

Cu cât întârziai mai mult la masă, cu atât hrana era mai gustoasă. În final, adormeai cu tălpile lipite de soba încinsă, ascultând povești fermecate sau privind diafilme.

Chiar și o plantă prinde viață în lumea lăuntrică atunci când ai spiritul trezit. Rațiunea pălește în fața iubirii care te unește cu creația și-ți relevă secretele ei. Primii oameni care au trăit pe planetă, în forma pe care o cunoaștem, stăpâneau natura și animalele prin iubirea și respectul pe care le exprimau, nu prin forță.

Omul dormea sub cerul liber, la umbra copacilor, fără să se expună pericolelor. Deasupra lui zburdau fluturii care îl admirau, iar animalele îl protejau ca pe Însuși Dumnezeu, căci adesea așa îl percepeau.

Nu permite nimănui să te desconsidere și nu cerși validare. Cunoaște-te pe tine însuți, debarasează-te de identitatea lumească și crede în tine. Ieși în față și fii ceea ce oamenii nu au mai văzut!

Mierea Pământului doc. 9 Toamna Spirituală descrie importanța perioadelor de introspecție și calea maturizării.

Credit foto: freepik.com