Noi nu mai trăim pentru noi, identități virtuale

Noi nu mai trăim pentru noi, identități virtuale

Noi nu mai trăim pentru noi, identități virtuale

Noi nu mai trăim pentru noi. Astăzi trăim pentru bani, pentru afacerea noastră sau pentru carieră, pentru aspect sau pentru imaginea virtuală. Trăim pentru reuşita individuală artificială, nu pentru sănătatea trupului, pentru curățarea emoțională sau purificarea mentală, nu pentru creșterea intelectuală sau înălțarea spirituală, de aceea murim.

Un conținut bun, care te inspiră, merită răspândit de cât mai mulți. Însă câți aleg să inspire mai degrabă decât să se afișeze fericiți, ca să îi întristeze pe alții? Oare câți tineri își folosesc masca din cauză că se rușinează cu goliciunea? Dacă nu te regăsești în lume și aspiri să trăiești altfel, scrie-mi un mesaj pe Facebook și poți beneficia de o discuție constructivă despre planurile și viziunea ta, cu mine, în București, la o cafea.

Iubesc să privesc culorile cerului când stau tolănit pe iarbă, la margine de lac, vara, pe înserat. Ador violetul care se reflectă în nori sau avioane. Mă plimb prin bolta lui cu privirea şi gândesc, oftând, păcat că nu mai trăim pentru noi. Și este adevărat, noi nu mai trăim pentru noi.

Astăzi, nu te poți îmbogăți făcând ceea ce iubești, căci atunci când urmărești câștigul încetezi să iubești ceea ce faci și începi să iubești câștigul, dar să detești efortul. De bani nu vei înceta să ai nevoie, ei sunt folositori atâta timp cât societatea va funcționa în felul acesta. Celui care îi lipsesc, banii îi pot rezolva aproape orice problemă, aceluia care îi are, viața îi adresează provocări diferite, ca să crească în aceeași măsură, cu aceeași viteză.

Lipsa banilor este o problemă cu care ne confruntăm fiecare dintre noi, dar dorința de a avea succes în social media ne împinge să săvârşim fapte de necrezut, lăcomia ne face să ne pierdem minţile, să uităm de noi și să trăim pentru alții. Chiar şi când te dedici semenilor, în mod voluntar, ca să îi inspiri, ai nevoie să îţi rezervi timp pentru tine, altfel te ofileşti.

Urcăm sketchuri proaste pe platformele sociale pentru vizualizări. Dorim să devenim senzaţionali, să ne umplem de bani, iar uneori reușim, dar cădem în depresii, noi nu mai trăim pentru noi. Şi ucidem, apoi ne sinucidem, la propriu, nu la figurat. Când cei pentru care am trăit nu ne răspund înapoi pe măsura așteptărilor noastre iar, faima ni se ia, îi pedepsim.

Și se fură identităţi virtuale, se abuzează de plătitorii cinstiţi, se exploatează muncitorii, se înfricoşează credincioşii, se manipulează cu spiritualitatea. Devin confuzi savanţii, se înşală în mod legal, se oficiază căsătorii provizorii între tineri pentru aprobări de credit, se înlocuiesc partenerii săptămânal.

Noi nu mai trăim pentru noi, ea este o realitate, lumea pare că o ia în jos. Dar fii un om matur, lumea doar pare că o ia în jos, deoarece, ai permis aparenţelor să se joace cu mintea ta. Omul conştient recunoaște realitatea, întunericul te face să străluceşti.

Orice Valoare recunoscută în lumea relativității dă naștere rezistenței ei, Nonvalorii, ca balanța să fie echilibrată, iar jocul să poată fi jucat și de alții, după ea, ea este Regula. Și totuși, în Univers nu au fost întocmite reguli, în afară de cele pe care le hotărăști tu pentru tine. Doar tu poți opri cercul vicios al amăgirilor, prin cunoaștere și iubire.

Nu judeca oamenii, nici pe neîndemânatici, nici pe neînţelepţi, ci învaţă-i. Căci învăţarea este iubire, iar iubirea este singurul mod prin care poţi să îndrepţi pe cineva. Dacă nu este Lumină în tine, nu o vei vedea nici în ceilalţi, vei urî totul, iar bunătatea ţi se va părea intolerabilă. La fel se va întâmpla și cu înțelepciunea și cu adevărul, la început nu le vei recunoaște, iar atunci când le vei recunoaște nu le vei suporta.

Doar că în lume este loc pentru toţi iar toţi au harul lor, frumuseţea sau dreptul la admiraţie. Nu uita că atunci când admiri pe cineva, îţi admiri Creatorul, iar miracolul creaţiei se revarsă din tine, spre ceilalţi şi înapoi. El este felul lui Dumnezeu prin care irigă lumea, ca să înflorească iubirea în ea, tot așa cum învie natura primăvara.

Nu vei fi niciodată liniştit şi împlinit, dacă vei iubi doar trupul, stilul de îmbrăcăminte ori cariera, mai degrabă decât întreaga fiinţă alături de care ai ales să trăieşti, trupuri sunt miliarde, fiecare fiinţă este unică. Cunoaște faptul că nu mai trăim pentru noi și începe să trăiești iubindu-te așa cum trebuie.

Identități virtuale împrumutate

Un om rău şi invidios, care jigneşte, nu are personalitate, fiindcă personalitatea se clădeşte cu liantul binelui şi cu o gândire de om matur. El, în schimb, face ce fac mulţi, răspândeşte otrava din el în ceilalţi și nu acceptă învăţături, în afară de cele care îi ridică Egoul pe Tronul fictiv al unei lumi mentale fanteziste. Când un copil în vârstă de şase ani îţi spune că are mintea în inimă, că aşa s-a născut, îți confirmă bănuielile și studiile din ultimii treizeci de ani în trei cuvinte.

Fericirea vine din împlinirea dorințelor, dar pacea te învăluie în urma detașării de ele. Oamenii care au încetat să se lupte cu singurătatea și au acceptat-o ca etapă din viața lor, și-au dezvoltat diverse abilități cu ajutorul ei și apoi au ales să se întoarcă în lume ca să o îmbogățească.

Oare oamenii care te îndeamnă să încetezi să mai visezi și îți zic să te trezeşti la realitate, ca şi cum ar avea ceva de câştigat din convertirea ta, sunt gelosi pe încrederea ta? Măcar în vise te iubeşte cineva. Lasă oamenii frumoși să se exprime, nu te împotrivi succesului lor.

Cel care este atât de sensibil încât aproape că îi este jenă să servească masa, pentru care a plătit, şi strânge după el ori se uită de fiecare dată în spate ca nu cumva să deranjeze pe cineva, şi este nevoit să depună de şapte zeci de ori mai multe eforturi decât un om normal, catalogat în funcție de comportamentul omului contemporan, este de şapte zeci de ori mai puternic.

Sensibilitatea sufletului său îl va înălța până va putea asculta iarba cum se leagănă, va citi gândurile oamenilor, ale păsărilor ori chiar pe ale lui Dumnezeu. Va auzi glasul care îi va mângâia urechile şi îi va alchimiza mintea şi trupul, până la nivel de celulă. Când termini de citit un articol, imaginează-ți că tu citești doar 1% din cât scriu, iar eu scriu doar 1% din ce știu, ca să înțelegi cât de larg este misterul care așteaptă să fie descoperit.

Citește mai multe articole asemănătoare pe Blog.

Lasă un răspuns