Cunoașterea de sine este stimulentul și medicamentul, cheia vindecării și a păcii interioare.

Cunoașterea de sine și redobândirea identității

Cunoașterea de sine este stimulentul și medicamentul, cheia vindecării și a păcii interioare. Identitatea ta ca ființă poate fi obținută prin ea. Tu nu ești codul numeric personal, seria de pe cartea de identitate, numele trecut pe certificatul de naștere. Întoarce-te la esență, caută să te cunoști.

În viață fă ceea ce poți, cu ceea ce ai, acolo unde ești chiar acum, spunea Theodore Roosevelt și avea dreptate. Nu îți irosi șansa, dacă viața ta este oportunitatea de a îți demonstra cine ești și ce poți să faci?

Poate ai așteptat miliarde de ani ca să îți arăți calitățile iubirii care în realitate ești. Atunci când nu permiţi dragostei să se manifeste prin tine nu ai ce oferi lumii, chiar dacă dai ceea ce dăruieşti se ofileşte. Nu da cu piciorul, cunoașterea de sine joacă un rol important în desăvârșirea ta. În ziua în care te vei afla mă vei contacta, până atunci te inspir și te aștept pe Facebook.

Fii bun de fiecare dată când poți, căci de fiecare dată poți, rău sau indiferent nu poți niciodată să fii. Cunoașterea de sine este vitală în orice călătorie spirituală. Atunci când ești rău amnezia persistă, când ești indiferent nu ai ajuns încă la cunoașterea de sine, ci te învârți prin curtea școlii și te lauzi că fumezi. Evident, ea este doar o expresie personală care îți sparge identitatea iluzorie și te refragmentează.

O, Doamne, dacă nu mă expuneam viața mea ar fi fost atât de liniștită. Probabil aș fi fost căsătorit și trăiam într-un loc frumos împreună cu soția, la marginea pădurii. Dar viața a pregătit altceva pentru mine, o călătorie periculoasă, responsabilitate, dar și strălucire pe măsură.

În cele mai negre momente pe care mi le-am putut închipui și trăi am primit toate informațiile necesare, în așa fel încât să trăiesc frumos, fericit și liber. Totuși alegerea mea a fost alta, cea de a te inspira și înălța odată cu mine acolo unde voi merge. Pământul nu este casa mea, nici a ta ori a vreunui spirit conștient, noi suntem în vizită aici.

Atunci când ești bun ești mai ușor, planezi cu încredere peste războaiele pe care cei slabi le poartă și în care se îneacă și mor, și îi blesteamă pe alții pentru răul pe care l-au săvârșit ei înșiși, orbiți de lăcomie, controlați de bogăție sau de sărăcie.

Necunoașterea valorilor, inconștiența de sine, dependența de tot ce este material, lipsa discernământului sau traiul într-o realitate aparentă, decepționează mintea și ofilesc sufletul. Călătorește mai mult ca să te eliberezi cât mai des, cunoaște-te pe tine însuți, învață-te cu aripile.

Sparge barierele pe care tiranul ascuns în mintea ta le-a creat, dă-i planurile peste cap. Eliberează-l din funcție, dărâmă-i tronul și preia tu conducerea. Fii stăpânul tău, un soldat al iubirii care descoperă eroul din interiorul său. Eu l-am descoperit.

Cunoașterea de sine te ajută să vezi, lumea se derulează înăuntrul tău și nu în afară, interiorul îți dictează exteriorul și nu invers. Nu ochii văd, mintea vede, ochii îi transmit minții tale lumina. În funcție de cât de curată este mintea pe atât de clară va fi și imaginea. Când mintea ți se murdărește vezi doar urâtul, apoi nu mai vezi nimic.

Lasă-ți mașina în parcare o zi pe săptămână și plimbă-te cu trenul sau cu autobuzul ca să întâlnești oameni cu care să vorbești, care să îți spună povești adevărate și experiențe care te mișcă de pe loc. Nu gânduri deșarte, laude și încercări de afișare. Când eram copil eu m-am îndrăgostit în tren nu la semafor.

Nu te certa cu nimeni în drumul tău, de oameni nefericiți care își manifestă frustrarea în văzul tuturor este plin peste tot. Când un șofer oprește violent mașina lângă a ta și deschide geamul ca să zbiere cu o ură ieșită din comun în privire, fii fără reacție. Tu ești un om fericit, de ce te-ai enerva pe unul care se chinuie?

Cunoașterea de sine te eliberează

Ia pauze frecvent, nu munci ca prostul până când te prăbușești, până îți anesteziezi mintea și nu mai înțelegi nimic, și urli la copilul tău să tacă ori la cățelul pe care nu l-ai mai scos din casă de trei zile. Lasă-ți masca fericirii pe raft și numără-ți lacrimile. Sunt multe, știu. Atunci când te minți pe tine încerci să Îl înșeli pe Dumnezeu, căci El locuiește în tine chiar dacă nu știi sau nu crezi, sau nu ești conștient de faptul că trăiești.

Cunoașterea de sine te eliberează de trecutul dureros și neînțelegere. Ce dacă nu te plac toți oamenii, ce dacă nu te cunosc toți, nu te respectă sau nu te vor în preajma lor toți? Poate nu ai nevoie de nimeni în preajma ta acum. Iubește-i așa cum poți, chiar dacă vei fi nevoit să te separi un timp din cauza comportamentului lor.

Când îţi doreşti ceva dar în ciuda eforturilor depuse şi a intenţiei pure ţi se închide uşa în nas, să ştii că Universul a pregătit ceva mai bun pentru tine. Dezamăgirea te apasă în momentul în care cunoașterea de sine se diminuează.

Vine un moment în viață când vei fi părăsit de toți, dar în loc să te plângi că viața a fost nedreaptă te folosești de oportunitate ca să faci ceva pentru tine. Eu așa am scris șase cărți, am vizitat un continent și am învățat trei limbi străine.

Cunoașterea de sine se diminuează atunci când realitatea aparentă îți distrage atenția de la scop, când uiți că interiorul îți conturează exteriorul și nu invers. Fii recunoscător pentru tot. Personal, în zilele în care mă simt bine stau la fereastră și mă încarc cu gratitudinea pe care mi-o transmite cerul. Atunci închei un legământ cu mine însumi și zic:

–  Sunt recunoscător pentru această zi minunată, însă și pentru acelea în care nu voi putea fi. Dedic acest moment sfânt zilelor în care voi cădea fizic, mental și spiritual, așa îmi voi aminti legământul pe care îl închei acum cu mine și mă va învălui pacea. Viața trăită pe Pământ este șansa mea de a mă bucura, cunoașterea de sine este oportunitatea de a mă dezvolta, a mă implica și a îmi pune amprenta.

Citește mai multe articole asemănătoare pe Blog.

Foto by freepik.com

Lasă un comentariu