Vreau să învăț să trăiesc fericit și liber

Vreau să învăț să trăiesc fericit și liber

Vreau să învăț să trăiesc fericit și liber

Ți-ai pus vreodată întrebarea cum să învăț să trăiesc fericit? Cum să scap de necazuri și de problemele zilnice și să trăiesc altfel? Cum să mă detașez de oamenii care mă trag în jos ori de conducerea acestei țări care calcă în picioare tot ceea ce este frumos și bun, moral și pur, drept și sfânt? Ai obosit, trage aer în piept și răsuflă ușurat, căci căutările tale au dat roade, dorința de a evada din lumea ta te-a adus aici. Începem!

Când încerci să îţi rezolvi micile probleme folosindu-te de soluţiile fricii dai naştere adevăratelor probleme. Prieten îți este cel care te iartă dacă l-ai trădat, dar dacă continui să îl minţi de teamă că nu vei căpăta iertarea i-ai pierdut prietenia.

Cunoști proverbul după râs vine plâns? Când refuzi să te bucuri de o împrejurare din teama că fericirea va pleca de la tine, dai pasărea din mână pe cioara de pe gard. Cumva, fără intenție diabolică, cred, unii oameni au convins alți oameni că fericirea este trecătoare și că răul îi va necăji până la sfârșit. În realitate răul este timpuriu iar fericirea este veșnică.

Orice colț al lumii și orice situație pot fi transformate într-o oază a fericirii atunci când ești împăcat cu tine însuți. Învață să trăiești fericit îmbrățișând simplitatea și adevărul. Nu renunța la ceea ce vrei și nu uita să fii recunoscător pentru ceea ce ai.

Mulți ani nu am putut să privesc tineri care se sărută sau se țin de mână mergând pe stradă. Simțeam că dragostea pe care și-o declară unii altora în văzul lumii mă dezgustă. Căutam să trăiesc fericit dar mă înecam. După ce am depășit suferința care a venit odată cu despărțirea, am înțeles că frica m-a oprit să îmi manifest iubirea și că gelozia față de cei care și-o manifestau în voie m-a lăsat singur.

Este adevărat că toți dăm nas în nas cu descurajarea la un moment dat, dar important este să ajungem la capăt. Oamenii intră și ies din viețile noastre, nu putem introduce pe nimeni cu forța, nici nu putem păstra acolo pe cine dorim, ci pe cine iubim. Confuzi sunt toți, descurajați sunt toți, mincinoși sunt toți, mândri, la fel. Tu trage aer în piept și mergi înainte.

Apogeul unui ego lăsat să se manifeste în voie, asupra căruia nu se intervine, are loc în tinerețe. La bătrânețe omul se îndreaptă cu pași înceți și calzi către sfințenie. Mulți dintre noi am fi câștigat ani dacă îmbătrâneam mai devreme la minte.

Oamenii care prețuiesc frumusețea și sănătatea trupului sunt oameni conștienți. Însă oamenii care sunt preocupați doar de frumusețea și sănătatea trupului nu cunosc faptul că omul este mai mult decât trupul care i s-a dat.

Există oameni care studiază întreaga viață, care citesc o carte de trei sute de pagini într-o noapte, dar care nu reușesc totuși să găsească o soluție la problemele lor. Secretul eliberării, al așa zisei mântuiri, este să ieși din mintea ta, nu să te scufunzi și mai tare în ea, respectând cu strictețe jocul de-a sclavul și stăpânul. În acest joc cu întreprinderi bolnăvicioase tu ai devenit sclavul iar mintea ta este stăpânul, care s-a transformat astăzi într-un monstru.

Nu te lăsa manipulat de oamenii informați, care încearcă să te sfătuiască despre viață. Cei mai citiți analiști istorici nu știu absolut nimic real, umanitatea își dă cu presupusul de când se știe și percepe prezumția drept certitudine. Nu este prima dată când această civilizație cu tot cu cunoștințele ei dă nas în nas cu extincția. Învățătorii care dau definiții exacte lucrurilor și evenimentelor vor cădea primii.

Mândria nu merge nicăieri, inteligența este limitată, doar spiritul ghidează ființa, ca să scoată rasa umană la liman. Încrede-te în forța intuitivă care ți se relevă în interiorul tău. Dragostea este răspunsul la tot.

Am văzut și eu clipurile cu inundațiile care au distrus gospodăriile acelor oameni simpli și m-am întrebat care este logica divină. Natura se dezlănțuie tot peste trăitorii care sunt deja batjocoriți de autoritățile Pământului, în loc să fie pedepsite autoritățile care fac abuz de putere și înșală și bagă mâna și nedreptățesc. După doisprezece ore am primit răspunsul.

Vreau să trăiesc fericit cu ce am

Nu autoritățile Pământului urmează să părăsească Pământul, ca să vină în sânul dragostei, oamenii simpli urmează să o facă. Ei au nevoie să se dezlipească de rădăcinile dogmatice locale și materiale chiar prin forță, ca să poată păși curați în lumea desăvârșiților, a drepților și uniților. Autoritățile vor rămâne aici cu tot cu iluziile și cu bogățiile lor, care nu sunt de mâncare, ele sunt doar de afișare. Totodată acei oameni ne oferă nouă șansa să îi susținem. Tu cum ai învăța să oferi dacă nimeni nu ar mai avea nevoie de ajutor?

Eu nu dețin mai mult decât hainele cu care mă vezi îmbrăcat atunci când mă întâlnești la metrou sau când mă plimb în Parcul Herăstrău din capitală. Am câteva lucruri frumoase și utile, majoritatea dintre ele primite cadou, dar știu să trăiesc fericit și liber, am învățat să trăiesc fericit și mă bucur de frumusețile vieții. Privesc cerul, miros florile și iubesc animalele, prețuiesc prieteniile și dăruiesc cu toată inima câte un compliment femeilor frumoase.

Încă din copilărie ni se vâră în subconștient ideea că avem nevoie de tot felul de lucruri ca să trăim fericiți, chiar și de cele care nu ne sunt de trebuință. Ideea că avem nevoie de cât mai mult material cu care să ne umple golul spiritual despre care nu am fost învățați nimic, persistă. Cei care au inițiat acest program mental sunt cei care au pus stăpânire pe bunurile materiale cu ceva timp înainte să realizăm. Cu timpul dorința ni s-a dezvoltat iar astfel, prin faptul că tânjim după ceea ce ei dețin, ne pot controla.

Totuși dragostea a intervenit pentru noi și ne-a învățat să nu ne lipim inimile de averile lumii. Nu ca să rămânem săraci iar autoritățile să se îmbogățească, autoritățile oricum aveau să cucerească totul prin sabie mai târziu, dragostea ne-a învățat să ne eliberăm de nevoile materiale ca să nu fim controlați. Aici se ascunde înțelepciunea.

Expierea înseamnă să pleci din lume, nu să o câștigi pentru tine, ea nu aparține nimănui. Eliberarea înseamnă să ieși din stăpânirea minții, nu să îți murdărești fericirea încercând să rezolvi problemele minții. Deoarece îndată ce vei rezolva unele mintea ta va crea altele, ca să te țină la statutul de rob, victimă a circumstanțelor, care din Dumnezeu s-a identificat cu trupul și a devenit un prizonier al propriei minți.

Citește mai multe articole asemănătoare pe Blog.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.