Ai încredere în viață, tu ești viața

Ai încredere în viață, tu ești viața

Ai încredere în viață, tu ești viața

Ai încredere în viață, ca să fii sănătos, bucuros și împlinit. Îndoiala i-a făcut și pe cei mai dedicați dintre acrobați să cadă de pe sârmă. Mulți oameni nu se pot bucura de un lucru dacă acela nu le aparține. Oare dacă marea nu este a ta refuzi să te scalzi în ea? Începem!

De ce oamenii care împrăștie cu atâta inconștiență dezamăgire în jur sunt numiți realiști și cei care au adus lumina sunt considerați visători? Prea mulți își arată azi nefericirea prin violența fizică sau cea verbală, pe stradă, invocând tot felul de motive, fără să realizeze că în realitate problema sunt ei. O fac deoarece nu au încredere în viață.

Cel mai periculos gând care îi poate trece omului prin minte este că nu mai are ce învăța, că, știe toate metodele și deține toate soluțiile. Am susținut într-un articol faptul că dragostea și înțelepciunea merg mână în mână. Anumiți oameni nu merg nicăieri.

Fii fericit pentru faptul că întâlnești oameni, că vizitezi locuri, că poți să spui adevărul, că iubești sau că îți servești cafeaua de dimineață. Ai încredere în viață și totuși, fii vigilent. De multe ori fericirea se furișează pe o ușă pe care nu credeai că ai lăsat-o deschisă.

Dacă ai dorinţa de a manifesta un aspect din personalitatea ta ori pur şi simplu te-ai simțit inspirat şi vrei să aplici o idee, cel mai potrivit moment pentru a îi permite să iasă la iveală este acum.

Ai încredere în viață, nu te prăbuși din cauza aspectelor pe care nu le înțelegi încă. Primele fire albe de păr pe care le observi atunci când te privești în oglindă au scopul de a te emoționa în mod plăcut, dar te năvălește spaima. Ele sunt semnele că urmează să te întorci acasă, la iubire, acolo de unde ai venit.

Când oamenii observă că nu îmi iau măsuri de precauție, că am încredere în viață și stau în fața lumii așa cum sunt rămân uimiți. Ei consideră că puterea constă în a fi protejat, adică a sta ascuns, doar că atunci când ești protejat nu ești puternic, ești slab. Tocmai de aceea ai nevoie de protecție iar din acest motiv ți-ai creat o imagine de sine care te-a luat ostatic sub aripa sa. Din teama de a te expune așa cum ești, ceea ce crezi despre tine că ești a devenit dar stăpânul tău.

Trudești la a îți păstra imaginea nepătată, încât ai început chiar să ignori ceea ce ești. Ei bine, poate nu ești ceea ce ți-ai imaginat despre tine că ești, poate oamenii ți-au influențat alegerile ori ți-au întunecat judecata. De aceea ți-a dispărut entuziasmul.

Fără entuziasm îmbătrânești, te ofilești și începi să refuzi să mai trăiești. El dispare atunci când nu mai ai încredere în viață, atunci devii din ce în ce mai stresat, iar, ca rezultat al felului în care îți trăiești viața, apare boala. Cuvântul entuziasm este de origine greacă și înseamnă în Dumnezeu. Cuvântul este format din en și Theos și se traduce mai exact prin a fi posedat de esența divină.

Pe când eram copil un om matur mi-a spus că în viață trebuie să fii un luptător, să ieși mereu învingător, precum se considera. Zicea că de fiecare dată când l-a lovit viața, s-a ridicat și a lovit-o înapoi, cu mai multă ură și din ce în ce mai tare. Mai târziu ura pe care a purtat-o înăuntrul lui s-a transformat în cancer și nu a mai lovit pe nimeni.

Faptul că nu a avut încredere în viață nu i-a permis să înțeleagă prea multe. Credea că acceptarea este resemnarea, când de fapt ea este puterea. Și nu te poți lupta cu tine la nesfârșit, viața ești chiar tu. Ura îți încețoșează percepția, ea te transformă în ceea ce nu ești.

Un cititor mă întreba pe Facebook cum ai putea să te consideri perfect ori să ai puterea să mergi mai departe, când în urma unui eveniment îți pierzi un membru și ești nevoit să trăiești pentru tot restul vieții așa. Oare cum ai putea să îmbrățișezi acceptarea și să descoperi liniștea?

Din nefericire abia atunci descoperi liniștea, puterea, în urma unui eveniment, când încetezi să te mai lupți cu viața și te plasezi într-o stare de abandon, abia atunci vine Conștiința. Fiindcă tu ții prea mult la identitatea ta provizorie a formei și te opui vieții și abundenței care te-ar putea înălța până la stele.

Când eram doar un copil tatăl meu spunea că ochii care nu se văd se uită. Astăzi nu ştiu câţi oameni se mai privesc cu adevărat în ochi. Dacă ești bolnav și trăiești din greu iar situația tensionată a familiei care se află în plin prag de despărțire îți agravează starea, caută liniștea, nu însănătoșirea. Căci chiar dacă ai avea o sănătate de fier nu ai avea ce să faci cu ea fără liniște. Sănătatea fără fericire nu îți folosește la nimic, arunc-o.

Însănătoșirea vine după liniște, niciodată invers. Nu poți trăi într-o relație mizeră care te seacă de entuziasm ori de energie, dar tu să te îndopi cu medicamente în speranța că te vei ridica pe picioare. Dacă substanțele te-ar pune pe picioare, ca să te întorci la nefericirea ta, fără să intenționezi să schimbi ceva, mai bine rămâi bolnav. Așa măcar vei fi mai conștient.

Pe cer norii nu au nicio formă iar noi îi asociem pe fiecare cu ceva. Unul seamănă cu o pălărie, altul seamănă cu un iepure ori cu o gâscă, tot așa este și cu Dumnezeu, deoarece Dumnezeu ia forma ajutorului de care avem nevoie. Ai încredere în viață, căci doar așa o vei putea folosi în vederea atingerii scopurilor pe care le întâlnești.

Citește mai multe articole asemănătoare pe Blog.

Ai încredere în viață ca să îți recapeți încrederea în tine. Fiindcă tu ești viața, bună dimineața.
Alberto Bacoi

Lasă un răspuns