Gândești prea mult și trăiești prea puțin?

Gândești prea mult și trăiești prea puțin?

Gândești prea mult și trăiești prea puțin?

Gândești prea mult și trăiești prea puțin, ți-ai abandonat identitatea. Astăzi te afli sub stăpânirea gândurilor care îți accelerează îmbătrânirea. Te întrebi, însă, de ce ar fi bine să gândești mai puțin și să cauți să simți viața mai intens? Deoarece neîmplinirea și suferința vin prin gândire, în timp ce vindecarea și starea de bine vin din străfundul ființei care ești.

Nimeni nu te înțelege cu adevărat, nici familia ori prietenii apropiați. Nici măcar persoana iubită de la care ai cerșit zeci de ore de atenție în ultimii ani, degeaba atâtea clarificări și aceleași discuții. Privești în gol, gândești prea mult în speranța că va apărea sclipirea aceea care îți va transforma viața în bine! Unde este acea jumătate despre care ți s-a spus că te va completa? Poate am greșit eu cu ceva, îți spui.

Când nu știi ce să mai faci cu viața care ți s-a dat așteaptă să fii inspirat. Totuși fii vigilent, inspirația te vizitează de fiecare dată, tu ai nevoie să fii sensibil ca o petală purtată de vânt, ca să o recepționezi. În majoritatea dintre cazuri soluțiile apar chiar înaintea problemelor, provocările ni le adresăm noi înșine ca să le aplicăm, ca să experimentăm vindecarea, creșterea, iar în final desăvârșirea.

Fii mai îngăduitor cu tine și nu te mai persecuta cu gândirea, tu gândești prea mult. Lasă viața să curgă. Renunță la coordonarea mentală și îmbrățișează ordinea naturală care se regăsește în tot. În viață, nu trebuie să realizezi ceva, nu ești obligat să ajungi undeva. Exiști, aceasta înseamnă că tu ești rezultatul pe care cauți să îl obții.

Îngrijește-te de tine, nu stărui doar pe modelarea aspectului. Omul este doar zece la sută aspect, restul este esență, tot așa cum un automobil nu este doar o caroserie. Un vehicul este un sistem mecanic complex, care este controlat din interior de către o ființă.

Gândești prea mult, iar gândurile au puterea de a îți decide soarta dacă sunt lăsate. Atunci ele te iau în stăpânire și încetezi să fii un om liber; doar că tu nu ești gândurile tale. Gândurile vin și pleacă dar ele pot să stârnească emoții negative, să învie trecutul, să provoace boli de natură fizică și psihică. Caută o modalitate prin care să le rărești sau selectează-le. De cele mai multe ori tiranul care te asuprește e chiar mintea ta! Chiar dacă tu arăți cu degetul în jur și acuzi pe toată lumea.

Analizează viața pe care o trăiești și răspunde la întrebarea: tu ce faci ca să te joci? Ce te entuziasmează, ce te face să vibrezi? Nu uita că omul rămâne un copil indiferent că trupul său îmbătrânește și moare. Că se nasc și trăiesc iar și repetă procesul, în Univers nu există suflete bătrâne.

Aproape fiecare gând care îți trece prin minte este condiționat de trecut ori de viitor, de aceea nu mai simți liniștea. Fiindcă liniștea se simte în prezent. Faptul că percepi prezentul doar ca pe un mijloc prin care să ajungi la succesul închipuit te lipsește de ea; și dai recunoștința de care te-ai putea bucura chiar acum în speranța obținerii unui bine mai bun decât binele care e gata să îți dăruiască starea de bine după care tânjești chiar acum.

Tu ai potențial și energie dar ceva te ține pe loc. Gândești prea mult. În momentul când îți vei depăși blocajul, acea micuță barieră de care te ții agățat, vei putea să te bucuri de abundența fără margini a vieții eterne și de aventurile nelimitate care au fost ascunse în mister.

Gândești prea mult, simte liber

Atunci când nu poți lua o decizie cu privire la un anumit aspect al vieții tale, iar, din acest motiv te consideri un om laș, când conștientizezi faptul că te temi de schimbare, când nu poți să ieși dintr-o relație care nu îți priește sau nu îți poți părăsi vechii prieteni, familia, țara sau trecutul, ca să înaintezi pe drumul tău pe oriunde te va conduce viața și te frămânți, atunci să cunoști faptul că în trecut ceva te-a determinat să îți stabilești o limită. Identifică bariera și debarasează-te de ea.

Oamenii împliniți sunt cei care își găsesc o sursă motivațională în interior. Există două tipuri de astfel de stimulent: interior și exterior. Cel interior consolidează împlinirea ta ca ființă, te face independent, acela exterior se manifestă prin râvna pe care ți-o poartă alții în momentele când ești pe podium. Fă un pas în spate și observă-te, doar invidia celorlalți îți mai provoacă plăcere?

Există un sentiment de satisfacție care vine din interior atunci când oferi ajutor, însă altul provine din exterior când ieși câștigător în fața cuiva sau profiți de vulnerabilitatea altuia. Deoarece, în toate câte există există un adevăr și o înfățișare aparentă a acelui adevăr.

Eu îți urez să te înconjori de oameni sinceri și altruiști! Nu uita să bei din izvorul vieții atunci când oamenii vor uita să te prețuiască, aceasta ca să nu te ofilești ori să uiți cine ești. Lumea este o amestecătură de invenții care creează confuzii, scopul fiind acela de a te îndepărta de natura ta! Și toți se oferă să îți dăruiască soluțiile lor, ca să le rămâi dator cu ceva. Mulți practică influențarea pe oamenii cărora le lipsește conștientizarea.

Dacă ești tu cel a cărui responsabilitate este să ia decizia? Dacă nimeni altcineva nu ar putea să trăiască viața ta, în locul tău? Dacă puterea se află înăuntrul tău, nu mai este nevoie să urmezi pe cineva, ci să te descoperi pe tine fără să te atașezi de părerea altuia. Sunt convins că ai toate soluțiile sau că nu ai nevoie de ele. Simte liber!

Citește mai multe articole asemănătoare pe Blog.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.