Tu trăiești așa cum îți place să trăiești?

Tu trăiești așa cum îți place să trăiești?

Tu trăiești așa cum îți place să trăiești?

Tu trăiești așa cum îți place să trăiești? Trăiești cu pasiune sau detești fiecare zi, fiecare minut? Obișnuiești să judeci și să disprețuiești tot ce găsești a fi diferit? Oare îți place să fii condus mental și spiritual de cei care scot bani de pe urma ta, deoarece a îți pune mintea la contribuție necesită prea mult efort?

În loc să îţi verşi mânia asupra celor care consideri că te-au neîndreptăţit, tu caută să identifici cauza frustrărilor ori nemulţumirilor tale. Nu uita că fericirea ta depinde doar de tine. Trăiește așa cum îți place să trăiești, oamenii vin şi pleacă. Unii te încălzesc, alţii te lasă rece, un singur îndemn am pentru tine, nu renunţa la iubire.

Majoritatea dintre oameni îți vor pune piedici atunci când vor vedea că faci ceea ce iubești, nu ceea ce trebuie. Este absolut normal să reacționeze astfel din moment ce ei nu au avut curajul să ia această decizie încă. Maturizează-te! Acceptă faptul că lumea este imatură. Dacă și tu simți la fel te aștept pe Facebook.

Un copil în vârstă de aproximativ șapte ani și-a întrebat mama de ce țipă doi oameni, unul la altul, răpuși de ură, pe drum. Tânăra, nefiind capabilă să îi ofere un răspuns i-a acoperit privirea spunând că este baubaul, țiganul, diavolul, și a grăbit pasul. Copilul, privind-o senin și cu maturitate i-a zis: mami, noi facem chestiile astea.

Ei bine el nu reprezintă nici primul, nici ultimul caz în care copiii își educă în mod direct părinții. Fiindcă dacă nu îți asumi responsabilitatea pentru faptele tale aceasta arată că nu ești stăpân pe tine. Și dacă arunci vina pe altcineva, în cazul de față pe ceva ce nu există, ești imatur, ești ipocrit și îți place să trăiești așa.

În lume nu diavolul fură, nu el înșeală și nici nu ucide, ci omul o face înșelat de teama care îi influențează deciziile. Atunci când procedezi astfel slăbiciunea stăpânește asupra ta, căci așa ești încurajat să gândești și să acționezi prin programele de la televizor care ți-au încețoșat vederea.

Îți place să trăiești pe această Planetă minunată, în care există milioane de posibilități și mii de motive să te bucuri. Oportunitățile te pândesc la tot pasul, însă nu te mai poți bucura. Dacă te-ai săturat să tânjeşti după dragoste, bani, prieteni, succes sau linişte, realizează faptul că tu le îndepărtezi de la tine prin atitudine şi neîncredere.

Mulți dintre oamenii alături de care ai trăit în trecut nu au fost învățați să se bucure, ai dat nas în nas cu o societate imatură, o lume în care conviețuiesc bătrâni care au rămas copii la minte. Sunt suflete care au trăit în trupuri de om mai bine de optzeci de ani degeaba.

Nu mă judeca citind aceste rânduri. Ultima expresie nu îmi aparține, ea este vorba bunicii mele în vârstă de optzeci și patru de ani, despre care unii zic că se comportă anormal din pricina bătrâneții. Eu sunt de părere că s-a prăbușit moral iar căderea a ajutat-o să revină la natural.

Mi-a spus cu regret că s-a nenorocit, că a trăit optzeci și patru de ani degeaba, că nu a fost învățată să trăiască și că nu s-a bucurat niciodată cu adevărat. Însă a fost învățată să se ducă la biserică în fiecare duminică și la cârciumă în fiecare zi. Cu toate acestea cârciuma și biserica nu îți hrănesc nici mintea dar nici spiritul, ba ți le omoară încetul cu încetul pe amândouă în vreme ce plătești în acest scop.

I-am spus că nu e timpul pierdut, că se poate bucura la orice vârstă. M-am oferit să o ajut, enumerând câteva dintre realizările ei și bunica m-a întrebat dacă o pot ajuta să moară mai repede, ca să scape de regret. Tu trăiești așa cum îți place să trăiești?

Iubitule, viața nu este ușoară atunci când nu înțelegi ce ți se întâmplă ori care este scopul pentru care trăiești acum aici și așa. Când simți că nu mai poți răspunde la întrebarea mea, tu trăiești cu pasiune sau detești fiecare zi, fiecare minut prețios din viața ta?

Îți place să trăiești frumos?

Întâlnesc mulți prieteni plimbându-mă prin zona unde am copilărit și mă zdruncină un sentiment puternic. Realizez că nu toți au avut puterea pe care am descoperit-o eu atunci când mi-am întors privirea spre interior. Mulți au ajuns să doarmă prin scări de bloc pe timp de iarnă ori pe la dezintoxicare. Și se injectează în speranța că vor mai primi o șansă la viață. Dar ei trăiesc deja și tot ce le-a rămas de făcut e să se bucure că sunt în viață.

E adevărat că lumea nu merită bunătatea și iubirea ta, însă în iubire nu e vorba despre merit. Tu ești dragostea care a coborât în mijlocul lumii indiferent de meritul ei. Apoi să iubești înseamnă să fii tu însuți până la sfârșit. Personal m-am gândit mult la cum ar fi mai potrivit ca să fiu încât, oamenii să aibă nevoie de mine și să o arate. O Voce mi-a şoptit atunci fii tu însuţi și am înțeles.

Eu sunt definit în spiritualitate, ceea ce fac este ceea ce aleg să fac, nu ceea ce pot să fac sau ce înțeleg. Pe Blog nu scriu nici un procent de cinci la sută din cât înțeleg și fac. În realitate și în cărțile mele lucrurile stau cu totul diferit. Astfel articolele motivaționale devin o simplă introducere în lumea pe care nu ai fost pregătit să o descoperi.

Cea mai înaltă treaptă dumnezeiască experimentată de om mă face conștient că toate ființele sunt frumoase și atât de importante, nici nu știi. Fragilitatea lor îmi amintește că nu contează dacă eu mor, intenția cea mai înaltă este să nu moară niciuna vreodată. Ție cum îți place să trăiești?

Oamenii vin şi pleacă, unii te încălzesc, alţii te lasă rece.
Un singur îndemn am pentru tine, nu renunţa la iubire.
Alberto Bacoi

Lasă un răspuns