Dăruind vei dobândi şi tu

Dăruind vei dobândi şi tu

Dăruind vei dobândi şi tu

Dăruind vei dobândi şi tu, evenimentul de sfârşit de an la care mi s-au alăturat peste 200 de oameni minunaţi. Simt nevoia să vă mulţumesc încă o dată şi să vă spun că simt o bucurie enormă atunci când ofer. De ce? Deoarece, când ofer celui de lângă mine, mie îmi ofer de fapt!

Într-o dimineaţă în timp ce mă îndreptam grăbit spre un mijloc de transport, observ cum mă privesc cu sfială, de pe marginea trotuarului, doi ochi întristaţi. Oferind dar aceluia o ciocolată caldă, un pulover plus ceva bani de buzunar şi chiar prezenţa mea, timp de treizeci de minute, realizez cum bucuria pe care o ofer acestui om îmi este restituită!
Eu i-am dăruit un ajutor material, iar el mi-a oferit satisfacţia de a îl ajuta. Uau! Viaţa aceasta e doar despre mine şi totul se învârte în jurul meu, mi-am spus. Începând de atunci ofer şi primesc din nou şi din nou, iar asta mă ajută să iubesc viaţa, pe mine şi pe toţi oamenii.

Mă întreb, cât de puţin ar însemna pentru zece salariaţi la un loc să sacrifice 1,5 lei, pentru a oferi ceva de mâncare unui amărât care nu a mai servit o masă caldă sau consistenă de mai bine de 3 ani de zile? Cât de puţin ar însemna aceasta pentru 100 de salariaţi la un loc? Dar pentru 1000 sau 1.000.000?

Atunci când nu poţi oferi sprijin financiar, poţi bucura pe cineva măcar cu un „bună ziua“. Ştiţi ce m-a întrebat acela când a observat că dau dovadă de bunăvoinţă pentru a îl saluta? „De ce e lumea atât de rea?“

Dăruind vei dobândi omenia

Cineva spunea odată: „Am urmărit videoclipul de pe youtube în care un puştan, făcând pe bunul samaritean, oferea bacnote de o sută de dolari oamenilor fără adăpost. Însă pentru toţi cei care au fost impresionaţi de faptele acestui băiat de bani gata, vă spun că nu aceasta e soluţia, acei oameni vor cheltui banii şi apoi vor ajunge înapoi în stradă. Nu încurajaţi cerşetoria“.

Eu vă spun să încetaţi să mai încurajaţi indiferenţa şi ignoranţa! Încetaţi să vă justificaţi frica, lăcomia şi ruşinea, în care v-aţi cufundat! Nu există vreo justificare care să îţi scuze incapacitatea de a fi om, încă nu s-a inventat!

„Nu aceasta e soluţia“. Ai tu o variantă mai bună? Dar, stai! Cunosc eu varianta ta! Este cea de a îţi întoarce privirea în partea opusă atunci când treci pe lângă un om fără adăpost. E şi normal să o faci, doar munceşti pentru banii tăi!

„Aceştia vor cheltui banii şi se vor întoarce înapoi în stradă“. Oare, tu ce faci cu salariul tău, îl cheltui sau îl păstrezi în vitrină? Hai să te iau altfel, de ce crezi tu că s-au inventat banii?

„Nu încurajaţi cerşetoria“. Te plimbi cu metroul nu glumă. Însă în cazul tău nu este necesar să asculţi şi să reasculţi acele mesaje (creierul tău este deja spălat de-a gata)! Mai mult, unul care se dovedeşte a fi incapabil să gândească, va încerca să îi determine şi pe ceilalţi să nu o facă. Iar în felul acesta să gândeşti a devenit o boală pentru această societate. Dăruind vei dobândi şi tu, însă dacă vei dărui ignoranţă vei dobândi ceea ce oferi, aşa funcţionează viaţa!

„I-am oferit unui bătrân doi lei. Totuşi, la întoarcere (cu zece minute mai târziu) l-am prins că şi-a cumpărat o bere“. Încearcă să dormi o noapte în parc, în plină iarnă, sau să trăieşti cu patru lei pe zi vreme de o săptămână. Poţi să te îmbraci cu ce vrei şi poţi să îţi aduci chiar zece pături de acasă. Nu vei rezista mai mult de şase ore, dar o noapte, o săptămână, o lună sau o viaţă? Îţi garantez că în trei zile îţi vei cumpăra nu doar o bere, ci o sticlă de vodka ori una cu gaz, ca să bei, să mori şi să scapi de suferinţă. Gândeşte, este gratuit!

Dăruind vei dobândi curajul

Plecând de la preţuiţi inocenţa copiilor voştri şi apoi, dezvoltând şi punând în practică proiectul Dăruind vei dobândi şi tu, privesc cum încep să apară din ce în ce mai multe oportunităţi şi minţi privilegiate ca să gândească liber şi să mi se alăture pe parcursul acestei campanii. Contactează-mă pe Facebook!

Cu toţii ştim că un copil nu ştie să rănească, nici nu o face, numai dacă a învăţat de la tine să rănească! Un copil nu îţi va vorbi urât numai dacă te va auzi pe tine vorbind urât! Un copil nu ştie să înşele şi nu o face numai dacă a fost înşelat de către părinţii lui, după care a fost desconsiderat şi abandonat! Un copil nu te va minţi până nu-l vei minţi tu primul şi nu te va fura numai dacă banii tăi sunt furaţi, nemeritaţi, ori obţinuţi prin mijloace necinstite, o acţiune care a produs afectarea altor persoane. Un copil nu te urăşte, ci, urăşte faptul că toată lumea îl URĂŞTE! Ei bine, un copil te iartă chiar dacă tu nu poţi să ierţi, chiar dacă nu eşti îndeajuns de puternic ca să ierţi iar, cu siguranţă că nu ai iertat niciodată. Dacă fiecare dintre noi am fi iertat o singură dată, lumea ar fi arătat cu totul diferit azi, şi nimeni nu şi-ar mai fi amintit de cea care a existat înainte.

Prin urmare, nu oferiţi celor care vă ies în cale ca să vă ceară 1 leu, timp în care voi îi ignoraţi întorcându-vă grăbiţi către casele voastre. Ci mergeţi seara prin oraş, căutaţi-i în parcuri şi prin adăposturile lor, şi oferiţi-le o fărâmă din puţinul vostru. Căci ce-ar fi dacă în loc să-i învăţăm pe copiii noştri că lumea e rea i-am învăţa că lumea este bună? Ce-ar fi dacă în loc să îi învăţăm să câştige, i-am învăţa să ofere? Cum ar fi dacă în loc să îi pedepsim, i-am încuraja şi dacă în loc să îi învăţăm să se mândrească cu faptul că deţin ceea ce altora le lipseşte, i-am învăţa să împartă cu ceilalţi? Cu toţii ne dorim să construim o lume mai caldă şi mai primitoare, pentru copiii noştri. Totuşi, dacă Cineva ne-ar spune că copiii noştri vom fi chiar noi? Atunci, cu siguranţă situaţia se va schimba dramatic.

O viață în care nu oferi, una pe care vrei să o trăiești doar pentru tine însuți, nu merită trăită“..
source: Alberto Bacoi.

8 gânduri pentru “Dăruind vei dobândi şi tu

  1. Teonymus

    Sunt de acord cu altruismul, dar nu sunt de acord cu cerşetoria ca „meserie”. Sunt mulţi care o văd ca pe o simplă meserie. Evident, faptele tale bune, făcute chiar şi unor astfel de oameni, rămân, dar nu mi se pare în regulă ce fac astfel de oameni.
    Ca să înţelegeţi mai bine la ce mă refer, vă invit să citiţi articolul pe care l-am scris pe blog: https://teonymus.wordpress.com/2014/04/07/despre-altruism/

    1. Alberto Bacoi

      Am citit articolul tau. Chiar de doua ori. Ai incercat sa descrii „ambele” tabere, ca sa spun asa. Doar ca, cu tabara de truditi, care muncesc din greu, incercand sa-si castige existenta, victimizandu-se intreaga viata (crezand ca li se cuvine), nu sunt de acord. Tu doar le-ai expus sistemul de gandire, nimic mai mult. Insa, ar fi bine sa stie ca, a-ti irosi viata ca sa ajungi „undeva”, calcand peste cadavre si judecand in stanga si in dreapta pe cei care poate nu au avut sansa ta, sau nu au procedat in felul tau, nu le va aduce fericirea niciodata. Nu le impune nimeni sa ajute, cu totii sunt liberi sa decida. Doar le-am readus la cunostinta sa nu se mai lase influentati de sistemele „anti-gandire” care ii cufunda si-i ineaca in neputinta. Felicitari pt postare!

Lasă un răspuns