Un strop de primăvară în viața ta

Un strop de primăvară în viața ta

Un strop de primăvară în viața ta

Un strop de primăvară, o adiere caldă, cântecul păsărilor, mirosul brazilor, iarba și glasul unui izvor, care se prelinge pe pietrele verzui și le spală cu apa lui cristalină. Inspirație fără margini, liniște. O seară de primăvară petrecută sub un copac înflorit, cu cerul colorat în mov, la apus, ah! Țin o băutură cu felii de lămâie verde și cu frunze de mentă în mână și respir odihnit, savurez natura desculț prin iarbă.

Am ajuns la performanța de a scrie un articol în șapte minute, dimineața în drum spre autobuz. Cei mai mulți dintre voi nici nu îl veți putea parcurge la fel de repede. De calitatea lui vă veți convinge, citind. Eu doar de bucurie că pot comunica cu voi în felul acesta aș sărbători o mie de ani.

Nu, nu m-am mutat în sălbăticie dar nici nu am înnebunit, cel puțin nu încă. Mă aflu în Leonberg, Germania, un oraș istoric liniștit. Mă plimb printr-un parc de două ori mai mic decât romanticul și de neuitatul Cișmigiu, din București.

Deasupra brazilor, în depărtare, se zăresc dar câțiva zgârienori. Aleile pavate cu piatră lucioasă sunt împrejmuite cu felinare aprinse. Lumina gălbuie îți amețește privirea și conturează atmosfera, rațele sălbatice îți dau senzația că te afli undeva la țară, în copilărie. O vulpe a trecut prin fața mea fugind. E o poveste de primăvară.

Am întâlnit o micuță cascadă și un pod, un râu trece pe sub terasele apartamentelor care au vedere spre parc, locul care îmi amintește de Veneția. Proprietarii au montat măsuțe și fotolii confortabile pe terase, ca să se poată bucura la maxim de priveliște. E frumos ce privesc și totuși, nu pot să rămân mult timp aici cu gândul.

Eu nu mă pot atașa de nimic, sunt doar un călător prin viață, sunt un musafir pe Pământ. Nu dețin nimic, nici nu am nevoie. Tot ce simt acum e că sunt mulțumit de mine. Mi-am îndeplinit sarcina încă de la vârsta la care alții abia se descoperă, iar, în acest scop au nevoie de îndrumare. Minunații! Vorbesc de cei pentru care am hotărât să rămân, să mai trăiesc.

Te inspir, aceasta mă face să inspir iar când expir te vindec. Îți arăt viața așa cum este, dincolo de planșa cenușie pe care a hotărât-o lumea în locul tău, pentru tine. Colorez ceea ce ai uitat că este frumos în tine. Îți decorez interiorul sufletului cu cele mai mătăsoase așternuturi. Pe toate acestea le fac fiindcă te iubesc.

Și cine ar putea porunci unui fluture să nu mai zboare iar el să se oprească din a mai zbura? Cine ar putea interzice unei oi să pască, unui pește să înoate, vântului să bată și soarelui să strălucească? Vezi tu, mersul lumii și al tuturor ființelor a fost hotărât cu înțelepciune încă de la început, la fel cum fiecare om se supune glasului Celui dintâi care a scris lumea. Asemeni Lui îți dăruiesc la rândul meu prin cărți rândurile păcii.

Omule îți mulțumesc, mulțumesc că ești alături de mine și că ai rămas fidel simplității, sincerității, iar nu în ultimul rând acceptării, iertării și iubirii. Uneori simt prea mult și gândesc la fel, adevărul m-a făcut liber.

Dragostea ți se descoperă în milioane de forme, în funcție de câte aspecte mai ai de reglat la tine. Uneori iubirea te poate străpunge în măsura în care ceea ce ți-ai imaginat tu că ți se cuvine să îți ofere ea nu vine la tine. În realitate iubirea nu îți oferă nimic. Ea, te ajută să devii conștient că toate de câte crezi că ai nevoie au fost ascunse înăuntrul tău și nu știi.

Iubitule, tu ai nevoie să crezi mai mult în tine, dezvoltă-ți potențialul, întinde-ți la maxim capacitățile! Trăiește mai frumos, fii calm mai des, urmează-ți scopul și dăruiește fără interes. Chiar el poate să fie scopul. Te rog gândește-te la asta. Jim Carrey spunea că am devenit atât de atașați ori de identificați cu fricile încât am uitat iubirea adevărată.

Oare florile de primăvară se întristează că li se vor usca petalele curând sau consideri că nu o știu? O știu, căci spre deosebire de tine ele au înflorit de milioane de ori și tot răsar de entuziasm că își vor deschide petalele iar. În felul acesta se bucură din nou de soare, îl cinstesc, îl admiră și îl adulmecă.

Conștientizare și virtute

În clipele tale cele mai cenușii amintește-ți că succesul răspunde la echilibru, că fericirea răspunde la recunoștință, dezvoltarea răspunde la provocări, iar victoria răspunde la colaborare. Peste toate acestea se așează credința că nu exiști acum aici degeaba, că nu ești produsul unei pure întâmplări și că, misterul îți dăruiește bucuria. Convingerea oamenilor care ating țărmul ți-a fost dezvăluită. La final te așteaptă gloria.

Adevăr îți spun, dacă ai fi știut totul dinainte ai fi refuzat să trăiești. Cu toate că știi totul dinainte dar ai ales să uiți ceea ce știi despre tine, ca să poți să trăiești. Mă urmărești?

Viața te încearcă mai întâi cu răul, pentru că ai nevoie să îl cunoști, prin experiența ta, trăită de tine. În felul acesta reușești să apreciezi mai târziu fiecare gram de bine, la fel ca dependenții. Ce repede se judecă tinerii între ei, timp în care bătrânii îi judecă pentru asta şi se întreabă de unde au învăţat. Am rămas uimit.

Atunci când ești bolnav singurul lucru care consideri că te-ar face fericit este să devii sănătos. Când ești sănătos ca să fii fericit ai nevoie de împlinirea altor câteva mii de dorințe. În cea mai mare parte a vieții, mintea îți joacă feste.

Și orice bine cu care te naști devine un lucru firesc, o calitate naturală pe care tu încetezi să o vezi. Însă orice lucru pe care îl dobândești cu trudă îl prețuiești ca pe un diamant. Sunt atât de minunat. Dar, nu sunt mai minunat decât tine, eu sunt minunat împreună cu tine. Noi toți suntem Unul.

Citește mai multe articole asemănătoare pe Blog.

Chiar de ai tăia toate florile, nu ai reuși să împiedici primăvara să vină.
Pablo Neruda

Lasă un răspuns