Cum ar fi dacă viaţa ta s-ar încheia mâine?

Cum ar fi dacă viaţa ta s-ar încheia mâine?

Cum ar fi dacă viaţa ta s-ar încheia mâine?

Cum ar fi dacă viaţa ta s-ar încheia mâine? Puţini sunt cei care au curajul să se gândească la aceasta într-un sens creativ sau benefic. Pe majoritatea îi sperie gândul şi se feresc, evită, sughiţă ori se ascund în cochiliile minţilor lor, ziduri imaginare create de o societate limitată, stăpânită de frică, fugă şi necunoaştere. Nu uita să mă urmăreşti pe Facebook, apreciază şi distribuie articolul dacă eşti de părere că e folositor cuiva.

Gândeşte-te, dacă viaţa ta s-ar încheia mâine? Cum ai dori ca cei dragi să îşi amintească de tine? Ce laşi în urma ta, un copil, o învăţătură, dragoste, căldură? Sau poate laşi conflicte, încercări de clarificări, instabilitate emoţională, mânie, gelozie, cuvinte urâte rostite uşor, frică?

Ştii că eşti puternic atunci când vezi binele în ochii celui mai rău om, când simţi frumuseţea sufletului lui, pe care chiar el însuşi a uitat că o deţine. Şi încearcă să te sperie, ca să se apere. Însă tu tratezi situaţia cu calm şi fermitate, cu discernământ, iar prin atitudine transmiţi faptul că nu ai nevoie de ajutorul nimănui, dar eşti gata să sari în ajutor atunci când cineva ţi-l cere. Ea este adevărata putere.

Iertarea este putere. Prin iertare te eliberezi de dezamăgirea care ţi-a răpit bucuria şi pleci liniştit. Nu trebuie să ai încredere în el a doua oară, ai nevoie doar să îl ierţi, pentru tine o faci. Dacă viaţa ta s-ar încheia mâine oamenii te vor recunoaşte ca fiind cel care a spart gheaţa, care a ocrotit binele şi care a rupt lanţuri de oţel cu mâinile goale.

Atunci când nimic nu are sens ori când nu mai găseşti un scop în nimic, încearcă să bucuri pe cineva. Dacă eşti de părere că eşti prea mic pentru a realiza anumite lucruri, ai nevoie să îţi revizuieşti convingerile. Nu toţi oamenii îţi vor observa lumina, dar asta nu înseamnă că nu străluceşti.

Şi nu încerca să fii altcineva, ca să nu treacă pe lângă tine fără să te recunoască persoana care caută să te întâlnească. Fii tu însuţi, cineva are nevoie de tine aşa cum eşti. Dacă viaţa ta s-ar încheia mâine, ai regreta fiecare secundă în care ai încercat să fii altcineva, în loc să te trăieşti pe tine.

Oameni frumoşi şi buni există, chiar dacă tu nu i-ai întâlnit încă, iar, din acest motiv eşti sceptic cu privire la intenţiile lor. Oamenii buni nu sunt buni din nevoia de sacrificiu şi răsplată, sunt buni din plăcere şi din dorinţa de a clădi o nouă lume. Nu e timpul pierdut, fii bun începând de astăzi şi vei întâlni oameni la fel ca tine.

În urmă cu câţiva ani mi se părea imposibil ca 100 de oameni să îmi citească articolele, 10 dintre ei să îmi citească cărţile, 1 să le comande iar cineva să mă sponsorizeze pentru a duce mai departe acest proiect. Dar viaţa ştie să te surprindă în mod plăcut. Astăzi aproape 1 milion de oameni mă citesc, câteva sute comandă cărţile şi le recomandă mai departe, fără ca eu să mai fiu nevoit să conving pe cineva.

Dacă mi-ar fi spus cineva că cititorii îmi vor deveni prieteni şi că îmi vor plăti deplasarea prin Europa doar ca să mă întâlnească, aş fi râs. Acum zâmbesc mulţumit şi îţi sunt recunoscător. Nu este uşor, însă tu faci diferenţa!

Dacă viaţa ta s-ar încheia mâine aş fi mulţumit că am reuşit din timp să ajung la inima ta, că ţi-am oferit ceva fără să îţi cer un preţ în schimb. Sunt convins că şi tu ai procedat la fel şi mi-ai demonstrat-o, chiar dacă nu trebuia. Te felicit, îţi sunt recunoscător.

Prea mulţi oameni, atunci când cineva este rănit, în loc să îşi arate compasiunea faţă de victimă ori să se încurajeze între ei şi să se iubească, aşa cum procedează maimuţele, elefanţii şi orice alt animal, ei caută metode pentru a răni cât mai tare pe cât mai mulţi. Încearcă a îl pedepsi cât mai aspru pe cel care a provocat incidentul şi împrăştie ură în stânga şi în dreapta. Ei vor să spele sângele cu sânge şi totuşi roşeaţa nu poate fi îndepărtată.

Societatea şi spiritul de turmă

Întotdeauna societatea a mers într-acolo unde a împins-o spiritul de turmă. De mai bine de şase mii de ani se încearcă eliminarea crimei prin mai multă crimă şi totuşi, nimic bun nu se întâmplă. Niciodată nu vei linişti apele astfel. Nu poţi opri o furtună suflând, marea se calmează atunci când încetează să îţi mai fie frică. Şi dacă ai încetat să mai trăieşti cu frică ce mai contează dacă pe mare e furtună sau e soare? E vorba doar de tine, e despre ce simţi în raport cu ceea ce te înconjoară.

Eu l-am iertat pe cel care a provocat plecarea tatălui meu în urma unui accident, încă din clipa când am fost anunţat că s-a produs incidentul. Băi tu realizezi ce citeşti? În următoarea secundă, înainte de a vărsa prima lacrimă, l-am iertat pe cel care a făcut asta. Numele nici nu i-a fost făcut public, nici măcar nu îl ştiu şi nu a fost trecut nicăieri, în niciun proces verbal din niciun dosar. Fiindcă orice demers aş fi înaintat nu mi l-ar fi adus pe cel drag înapoi.

Aceasta este o gândire sănătoasă, puternică, pură, neîntinată de bolile lumeşti care circulă printre oamenii „sănătoşi“. M-am folosit de un exemplu din viaţa personală deoarece eu nu vorbesc din cărţi. Eu sunt creator de conţinut, nu preiau conţinut ca să îl dau mai departe. Mă inspir din viaţă, nu din texte frumoase, din cuvinte siropoase aşezate cu pricepere pe hârtie.

Negarea şi fuga de provocări

Dacă viaţa ta s-ar încheia mâine ai putea să te detaşezi de tot? Încetează să mai trăieşti cu teama în suflet, nu mai sta încordat! Nu fugi de trecutul tău ca să nu alerge el după tine. Cu toate că astăzi e la modă să fugi de ceea ce te nelinişteşte, în loc să înfrunţi provocările şi să îţi depăşeşti limitele.

Tinerii fug de probleme şi le neagă, dar se mint pe ei şi amână inevitabilul. Ei caută alinări peste tot, aleargă din obicei în obicei, din persoană în persoană, din ţară în ţară, dar fără rezultat.

Moartea cuiva apropiat nu este ceva dureros, e ceva emoţionant. În funcţie de cât l-ai iubit, emoţia te va înduioşa sau te va îngenunchea. Nu este nimic rău sau anormal ca o persoană dragă să sfârşească sub roţile unui camion. Însă nu este natural! E greu dar nu imposibil să trăieşti şi să te bucuri după. Ba te vei bucura mai mult şi vei aprecia viaţa mai tare. Te vei elibera de ceea ce te trăgea înapoi, vei simţi liber şi vei acţiona la fel.

Opreşte-te şi respiră, este în regulă! E absolut normal ca într-o societate aflată în prag de dezvoltare circumstanţele să producă evenimente, plăcute sau mai puţin plăcute. Dacă viaţa ta s-ar încheia mâine fii gata să părăseşti lumea cu capul sus. Eu am trecut prin ceea ce citeşti la vârsta de 19 ani şi nu m-a susţinut nimeni, nu m-a învăţat nimeni. Ba m-am ridicat şi m-am autoeducat ca să te încurajez pe tine.

„Sper ca toţi oamenii să se îmbogăţească şi să devină faimoşi şi să aibă tot ceea ce au visat,
ca să cunoască faptul că nu el este răspunsul la problemele lor“.
Jim Carrey

Lasă un răspuns