Viaţa începe în fiecare zi, nu îți pierde speranța

Viaţa începe în fiecare zi, nu îți pierde speranța

Viaţa începe în fiecare zi, nu îți pierde speranța

Viaţa începe în fiecare zi, ea nu se termină niciodată. Totuși, lumea veche trebuie să moară, căci antichitatea nu mai serveşte nimănui ca scop. Fii curajos, citeşte articolul până la capăt şi te voi premia cu o insignă morală în piept. Te voi onora cu virtutea care îţi va pune gândurile în ordine și va clădi din tine un spirit liber, sfânt, unul de neclintit. O dezvoltare personală spirituală, asta vei găsi pe Pagină. Înălţarea viziunii şi creşterea intelectului sunt câteva dintre beneficiile care îţi vor invada viaţa citind.

Dacă soarele a răsărit, dacă păsările cântă iar copacii se leagănă mângâiaţi de vânt, înseamnă că eşti special și că a ta contribuţie aici este un privilegiu iar Universul ţi-a mai dăruit o zi. Nu uita că viaţa începe în fiecare zi. Preţuieşte dimineţile precum îţi preţuieşti copiii, ca şi ei fiecare dimineaţă ascunde o poveste care va fi rostită la vremea ei.

Nu intra prea des în jocurile oamenilor, nici nu te întrista din cauza mofturilor lor, adresează-ţi provocări tu însuți și demonstrează-ţi de câte eşti capabil. Dăruieşte-ţi satisfacţia interioară. În faţa oamenilor, chiar de vei reuşi ei te vor invidia nu te vor aplauda. Tu eşti cel care se poate mulţumi pe sine. Iar dacă prezentul nu te mulţumeşte, nu uita că viaţa începe în fiecare zi şi că fiecare zi este o oportunitate pentru a te îmbunătăţi.

Lăsaţi femeile să viseze ori să îşi urmeze visurile. Susţineţi-le financiar atunci când este cazul. Încurajaţi-le, ca să le recâştigaţi încrederea, altfel veţi rămâne singuri. Căci nici o pasăre nu alege să trăiască într-o cuşcă, indiferent câte seminţe i-ai da. Ea va trăi în cuşcă până va scăpa.

Atunci când eşti bun eşti luat de prost, dar atunci când eşti rău ori indiferent eşti prost pur şi simplu. Când eşti bun eşti confundat cu un prost, atunci când eşti rău ai devenit unul. În viață, după cele mai preţioase comori nu aleargă nimeni, dar fiecare om caută să obţină ceea ce îl împlineşte.

Alergăm după iluzii dar fugim de adevăr. Îngropăm adevărul cât mai adânc, ca să nu îl găsească nimeni. Cu ajutorul lui poate fi doborât cu uşurinţă imperiul uitării. Noi îi evităm pe oamenii care au nevoie de ajutor spunând Doamne fereşte dar tânjim să ne alipim de oamenii care nu au nevoie de noi şi o arată. Îl lovim pe cel lipsit de apărare ca să ne demonstrăm puterea. Nu vrem libertate, noi avem nevoie de bani. De fapt ne-am vândut libertatea în acest scop şi am primit în schimb un catalog cu minciuni.

Îi condamnăm pe amărâții cinstiţi care din mila trecătorilor primesc doi lei, dar îi stimăm pe cei care ne găuresc ori risipesc bugetul. Ne fotografiem alături de ei. Confundăm frumuseţea fizică cu cea a sufletului foarte uşor. Ignorăm omagiile care ni se aduc, în schimb înrămăm dezamăgirile. Am plantat negativismul în gradina sufletului propriu şi spunem că nu mai zărim soarele.

Suntem puşi să mergem pe o cale greşită încă din născare, când viaţa ne aduce pe calea cea dreaptă noi credem că suntem ghinionişti, că ni s-a întâmplat ceva rău sau că Dumnezeu nu există. Însă viaţa începe în fiecare zi şi fiecare zi este diferită. Zbierăm nemulţumiţi, zicând că totul se întâmplă din cauza lui Dumnezeu și că El ne pedepseşte. În realitate totul se întâmplă mulţumită lui Dumnezeu. Ceea ce trăiești este o binecuvântare.

Am devenit nişte morminte văruite frumos, noi ne ocupăm numai de imagine. Oamenii omoară oameni pentru bani fiindcă, banii le oferă imagine în faţa oamenilor şi tot ei îi ajută să îşi întreţină imaginea. Sărăcia ne apasă din greu, credem că este singura noastră problemă, în realitate noi suntem problema sărăciei pe glob.

Omul e ghimpele care se opune abundenţei, cel care muşcă din ea cu dinţi de oţel. Am devenit monştri, noi purtăm măşti, colorate cu fericire, în spatele cărora ne ascundem caracterele de nimic. Suferinţa ne copleşeşte atunci când nu mai credem în noi. Alţii, nici măcar nu ne cunoaştem. Ne-am văzut finalul vieţii din prezent ca pe un film artistic şi totuşi ne îndoim că lucrurile se vor întâmpla aşa. Alţii nu ştiu nici măcar de unde vin, dar încotro vor pleca?

Viaţa începe în fiecare zi

Cu toate acestea omul trebuie să trăiască fiindcă viaţa începe în fiecare zi. Realitatea experimentată de el, prin care se exprimă Spiritul creator este cel mai sfânt experiment şi e cea mai strălucitoare podoabă. Sâmburele supremului diamant a fost sădit în fiecare ins. Destinaţia este incomprehensibilul, veşnicul sau bogatul, caruselul de aur a cărui abundenţă izvorăşte din tot cu de toate pentru toţi. E cel care aduce binecuvântări fără margini.

Mă amăgeşte nepuţinţa de a explica în cuvinte ce nu aţi văzut sau simţit niciodată. Ceea ce eu aproape că am uitat că e real. Iubirea ne conduce înapoi la ea. Cineva luptă pentru oameni în fiecare zi, deoarece viaţa începe în fiecare zi. Chiar şi atunci când mănânci ori dormi cineva moare pentru tine ca tu să te întorci la casa ta. Am fost iubiţi prea mult.

Omul, prin divinitatea pe care a primit-o a judecat îngerii şi i-a condamnat. Pe alţii i-a iubit şi le-a căzut la picioare pentru faptele care au fost săvârşite pentru el. În felul acesta omul a devenit Una cu Atotputernicul ori Neînfricatul şi Frumosul şi Bogatul. Luminătorul Cel Mai Mare s-a unit cu Cea Mai Mică fiinţă pe care a creat-o. Te iubesc omule, deoarece Cineva te-a iubit înaintea mea.

O bătrânică a dorit ca la împlinirea vârstei de optzeci de ani să sară cu paraşuta, dar cei dragi au făcut posibil acest vis al ei în ascuns. O inimă puternică! Imaginaţi-vă expresia feţei ei în cădere, cum privea înmărmurită către lumea minunată care o aşteaptă iar cerul îi şoptea bine ai venit. Viaţa începe în fiecare zi. Mi-ar plăcea să vedeţi ce văd eu acum, în mintea mea este Paradisul.

Viaţa fără dragoste este ca un copac fără flori şi fără fructe.
Dragostea fără frumuseţe este ca o floare fără parfum.
Khalil Gibran.

Lasă un răspuns