Despre viaţă şi realitate cu Alberto Bacoi

Despre viaţă şi realitate cu Alberto Bacoi

Despre viaţă şi realitate cu Alberto Bacoi

Despre viaţă şi realitate am scris câteva sfaturi utile. Consideră-le drept un cadou din partea mea. Despre viaţă am învăţat că în orice situaţie ea apare şi dispare, se adaptează, e nevoită să existe şi alege asta. Este un scop suprem! Energia se transformă în materie ca să vadă, să audă, să miroasă, să guste şi să atingă cu trupul.

Despre realitate ne-am convins deja că este schimbătoare. Percepţia umană, de la generaţie la generaţie diferă, ea avansează ori regresează după caz. Sunt recunoscător pentru promtitudinea ta şi pentru faptul că mă urmăreşti pe Instagram sau pe Facebook. Multe alte sfaturi utile ți-am pus la dispoziție pe Blog.

1). Despre toate încercările prin care ai trecut pe parcursul vieţii ai studiat înainte să te naşti. Ai citit instrucţiunile, şi te-au trecut fiorii atunci când ai luat decizia să vii. Despre viaţă ai studiat în mod amănunţit, tu ştii absolut orice ca spirit, tot ce ţi-a mai rămas de făcut este să accepți realitatea cu mintea. Atunci vei cunoaşte fericirea.

Fii conştient că fiecare obstacol apărut în calea ta a fost o alegere iar motivul pentru care te afli acum aici este cel de a înţelege de ce ai ales aşa. Astăzi îţi trăieşti visul pe propria piele.

2). Nu te îngrijora niciodată mai mult decât ai nevoie, ca să porneşti pe urmele soluţiilor la probleme. Despre viaţă fii conştient că toate se aşează la vremea lor. Dacă nu se aşează de la sine, le vei face tu ca să se aşeze. Opreşte-te şi respiră, expiră trecutul și inspiră viitorul. Acceptă viaţa cu evenimentele ei, ceea ce e bun abia acum începe.

3). Atunci când ştii ce vrei şi obiectivele pe care îţi propui să le atingi te aleg pe tine.

4). De multe ori, persoanele de care ai nevoie se află sub nasul tău, chiar dacă mintea ta te îndeamnă să le cauţi în locuri cât mai îndepărtate. Ceea ce te-ai obişnuit ca să deţii pare firesc să fie acolo, inclusiv oamenii. Noi din acest motiv uităm să îi preţuim, îi dorim abia după ce îi pierdem, atunci când rămânem singuri. Despre viaţă şi realitatea pe care o experimentăm în prezent am învăţat toate aceste lucruri.

5). Nu te îngrijora în privinţa aspectului tău fizic, tu fii îngrijit, amabil şi ocupă-te de sănătate. În ciuda aparenţelor standardele frumuseţii nu au fost hotărâte de cineva. Nu te mai compara cu toată lumea.

Un copil scund nu este mai urât decât unul care este mai înalt decât el, ba de cele mai multe ori e chiar invers şi a fost dovedit. Frumuseţea are diferite forme şi expresii. Tot ce ştim despre frumuseţe este că ea pleacă din interior! Frumusețea interioară strălucește la exterior, ea ne bucură privirile şi ne îndeamnă să ne preţuim.

6). Atunci când văd o femeie frumoasă parcă mă întâlnesc cu viaţa, frumuseţea vine din interior şi se revarsă peste ea. Ea mă ajută să identific clipele minunate şi să observ privilegiul de a trăi. Privirea mi se colorează, iar, fiorii mă masează, ei nasc în mine dorinţa de a deveni mai responsabil. Atunci înţeleg pe propria piele că cei care au nevoie de iubire şi o preţuiesc, o şi oferă.

7). Relaxează-te, în viaţă iubirea nu te vizitează o singură dată, așa cum ţi-au spus părinţii. Căci e dreptul tău să te îndrăgosteşti din nou, să îţi acorzi a doua şansă, să experimentezi în doi ori să te bucuri. Închide capitolul trecut şi îmbrăţişează viaţa cu zâmbetul pe buze. Despre iubire înveţi până în clipa când părăseşti lumea şi după ea.

8). Sinceritatea, devine pe zi ce trece cea mai rară calitate pe care o vei întâlni la oameni. Nu este un prilej de jelit sau de a te simţi dezamăgit, este un îndemn către a preţui lucrurile cu adevărat importante. E despre adevăr.

Hainele sunt frumoase şi bune. Tehnologia e la fel. E necesar să fim eleganţi, îngrijiţi, însă şi inteligenţi, altruişti şi optimişti, nu doar să părem şcoliţi. Să nu uităm de caracter şi de sănătate, căci, altfel ne pierdem valoarea. Viaţa e despre curaj şi înţelepciune.

Despre viaţă fără măşti

9). Atunci când ierţi pe cineva nu îl ierţi pentru el, tu îl ierţi pentru tine, el nici nu ştie, nici măcar nu eşti nevoit să  îi spui. Abia atunci te eliberezi de lanţurile trecutului. Eliberarea e despre iertare.

10). Un om puternic poate să vorbească liber despre experienţele sale și despre viaţă cu frumuseţile şi mizeriile ei, cunoaşte că ele i-au format caracterul şi încetează să fugă de ceea ce nu poate controla. El acceptă viaţa pe deplin iar viaţa i se supune.

11). Despre sentimente şi relaţii am învăţat că atunci când îi spui unei persoane că o iubești, încerci să te convingi pe tine. Când îi demonstrezi că o iubeşti, încerci să o convingi pe ea. Cuvintele nu deţin de fiecare dată puterea de  a transmite un sentiment. Iubirea e despre exprimarea sentimentelor prin fapte.

12). Tinerii confundă fericirea cu veselia, cu distracţia. Unii au înlocuit chiar şi distracţia cu o destrăbălare haotică. Motivul este haosul interior ori fuga de responsabilitate. Tinerii care fug de responsabilitate nu sunt liberi, ei doar amână examenul. Tu nu uita că frica poate ucide mai multe visuri decât o mie de eșecuri.

Veselia este atunci când râzi la o glumă bună, când alergi cu zâmbetul pe buze și când te bucuri. Distracţia e ceea ce te face să uiţi de problemele de zi cu zi pentru câteva clipe iar destrăbălarea amână responsabilitatea. Fericirea este acea senzaţie de împlinire, care iese din interiorul tău şi care se ţine după tine oriunde te-ai duce sau în orice situaţie te-ai afla.

Despre viaţă şi scopuri

13). Fiind fericit devii conştient că nu mai ai nevoie de ceva, nu mai trebuie să obţii ceva și să ajungi undeva ca să fii satisfăcut. Atunci te opreşti, respiri şi adulmeci prezentul, atunci eşti mulţumit de tot.

14). Majoritatea tinerilor nu deţin cunoştinţe despre viaţă, deoarece nu au avut de la cine să înveţe. Ba chiar dacă părinţii lor le-au vrut binele, percepţia părinţilor în privinţa binelui a fost una sublimitată. Adulţii de astăzi, nu au experienţă de viaţă, fiindcă nu li s-a permis să exploreze, au fost feriţi de mediul înconjurător, considerându-se că este spre binele lor. La vârsta maturităţii, însă, haosul pune stăpânire pe ei, disperarea îi copleșește.

Atunci când îndemnurile și poveştile părinţilor se dovedesc a fi minciuni, personalitatea tinerilor are de suferit, ei devin uşor de controlat, aleargă către nicăieri, sfârşesc prin a fi dezamăgiţi de toţi. Aceștia trăiesc fără să mai aibă încredere în oameni, însă cel mai grav este că nu au un gram de încredere în ei. Oamenii au fost formați în așa fel încât să își pună încrederea în orice altceva în afară de ei înșiși, cum ar fi în politician, profesor, preot, psiholog, în personajele fictive, partener, părinți, păreri ori prieteni. Sătui de dezamăgiri ei pun astăzi la îndoială totul, chiar și mesajele care îi îndeamnă să se încreadă în ei înșiși.

15). Dacă crezi că fericirea constă în a agonisi cât mai mult ori în a demonstra cuiva ceva, nu ai înţeles nimic de la viaţă. Eşti ca un copil credul şi lipsit de învăţătură. Eşti o victimă, iar majoritatea se amuză pe seama ta.

Dacă intenţionezi să calci peste cadavre ca să ajungi în vârf alţii au călcat pe tine deja, ai căzut în plasă, le-a ieşit jocul, te-ai supus, ai executat ordinul. Deoarece ei ţi-au oferit scopul lor ca tu să nu îl descoperi pe al tău!

„Pentru optimişti viaţa nu e o problemă, este o soluţie“.
Marcel Pagnol

Lasă un răspuns