Neînţelegerea te face nefericit, acceptarea te eliberează

Neînţelegerea te face nefericit, acceptarea te eliberează

Neînţelegerea te face nefericit, acceptarea te eliberează

Neînţelegerea te face nefericit, însă acceptarea te eliberează iar bunătatea te uşurează de poverile vieţii şi te mângâie. Natura îţi oferă odihna, realizările îţi revigorează sufletul, bătrâneţea te sensibilizează şi gratitudinea te ridică. Permite-mi dar să te întâmpin cu o întrebare, eşti obosit, ai fost dezamăgit sau trăieşti cu impresia că ai nevoie de un miracol? Aminteşte-ţi faptul că tu eşti un miracol. Opreşte-te preţ de un minut şi gândeşte-te la afirmaţia mea. Nu te speria că vei munci toată viaţa, munceşte dar iubeşte ceea ce munceşti.

Ca să devii un om admirat şi de succes nu e vorba de cum gândeşti, contează ceea ce simţi. În funcţie de ceea ce simţi pui procesul în mişcare. Rezultatele pozitive îţi pot aduce fericirea, însă aşteptarea rezultatelor te vor face nefericit, neînţelegerea te face nefericit. Tu fii recunoscător pentru ce ai şi fă ceea ce îţi place, e cea mai sigură cale către a atinge împlinirea. Şi nu îţi pierde încrederea, ci într-o lume plină de pesimişti, tu păstrează-ţi speranţa şi fii puternic. Ce ai de împărţit cu lumea?

Pe o scară imaginară care pleacă de la unu şi continuă la infinit unii oameni se află pe treapta a doua, de unde încearcă din răsputeri să îi convingă pe ceilalţi că legea lor este cea mai clară, cea mai logică, mai raţională şi mai profitabilă şi nu înţeleg de ce nu toţi sunt de acord cu ea. Între timp ceilalţi se înalţă spre etajele superioare. Acolo nu-i vor putea ridica pe cei care se află pe treapta a doua câtă vreme nu se vor înălţa oamenii însişi prin capacităţile lor.

Nu mai încerca să determini toţi oamenii să gândească la fel ca tine, lasă-i să zboare. Invidia te face nefericit. Neînţelegerea te face nefericit, doar acceptarea te eliberează. Nu uita să mă urmăreşti pe Facebook.

Dacă frecventezi o biserică de tip organizaţie religioasă şi pare că te simţi bine, ori consideri că în felul acesta existenţa ta capătă sens, frecventeaz-o în continuare. Însă nu încerca să îi convingi pe ceilalţi să trăiască aşa cum trăieşti tu. Este posibil ca ceilalţi oameni să fi depăşit această etapă deja, iar, în desăvârşirea lor ceea ce trăieşti tu să nu mai reprezinte de multă vreme un sens.

Neînţelegerea te face nefericit

Obiceiurile lumeşti nu mai reprezintă un scop pentru un om născut din nou, în duh, adică unul care a fost trezit în spirit. Aşadar un spirit nu se căsătoreşte, nu se îngrijorează ce mănâncă şi cu ce se îmbracă, ce carieră să îşi aleagă ori, la ce biserică să se ducă sau unde va fi trimis după ce moare. El nu mai moare. El nu mai caută Soarele, ci a devenit Soarele, adică este una cu El. Atunci încetează să mai agonisească pentru el, iar prin tot ce face clădeşte pentru ceilalţi.

În timp oamenii au încercat să robotizeze tot, inclusiv spiritualitatea şi au eşuat, neînţelegerea te face nefericit. Ceea ce te-ar ajuta să cunoşti e faptul că nu îţi poţi provoca un salt aşa cum nu poţi sări peste clasa a I-a, tu ai nevoie să o promovezi, apoi recompensa vine de la sine, adică de la sinele tău, care este spirit!

Pe anumiţi oameni nu îi interesează cât de jos se află ei, devin invidioşi când îi văd pe alţii mai sus decât ei şi nu acceptă lucrurile aşa cum sunt. Neînţelegerea te face nefericit. Legile omeneşti sunt construite în aşa fel încât pionii să nu se ridice vreodată deasupra regelui. Oricât de perfect ai juca, nu te vei putea ridica deasupra constructorului jocului, acest lucru este imposibil. Tu ai nevoie să părăseşti terenul şi să realizezi dar faptul că sistemul omenesc e o creaţie limitată. Abia atunci vei putea zbura peste provocările vieţii.

Poveşti adevărate, trăite, simţite

Personal, îmi amintesc că în urmă cu câţiva ani m-am prăbuşit la propriu, pe asfalt, plângând cu amar, fără să mi se întâmple ceva în mod special în perioada aceea, ba chiar eram resemnat de mult. Neînţelegerea te face nefericit. Atunci am simţit pentru prima dată faptul că spiritul meu era târâit, bătut şi batjocorit ca o cârpă, fără încetare, luptând până la ultima răsuflare ca să mă ţină viu. Şi m-am mirat când am aflat cât de mult a rezistat. A dovedit o credinţă de fier până când am conştientizat.

Atunci l-am luat de mână iar lupta s-a oprit. Şi niciun rău nu îl mai căuta ca să îl stingă. Ba noi, împreună, am pornit pe urmele înşelătorului care dă să se ascundă şi nu ne vom opri până când nu va mai rămâne niciunul.

În viaţă ai nevoie să cobori cât mai jos ca să poţi săvârşi cele mai înalte lucruri. Te întrebi de ce fac ceea ce fac sau ce mă motivează? Un orb dacă s-ar vindeca şi ar vedea, oare nu şi-ar folosi ochii? Recapătă-ţi încrederea în tine, încetează să fii prizonierul altor opinii, fii învingător! Simte liber!

Este atât de uşor să condamnăm pe cineva atunci când greşeşte,
dar ne e aproape imposibil să mulţumim atunci când primim ajutor.

Alberto Bacoi

Lasă un răspuns