De ce se transformă dragostea în ură?

De ce se transformă dragostea în ură?

De ce se transformă dragostea în ură?

De ce se transformă dragostea în ură? Ura înlocuieşte dragostea din cauza temerilor. Citind articolul cu atenţie la final ţi se vor clarifica anumite aspecte cu privire la ceea ce ai trăit pe pielea ta. Însă nu înainte de a observa câteva dintre convingerile care ne macină tinereţea, uneori chiar bătrâneţea. Îţi mulţumesc că mă urmăreşti pe Instagram sau pe Facebook şi pentru că mă susţii răspândind aceste mesaje. Începem!

În viaţă unii oameni vor deveni invidioşi pe tine, alţii vor rosti cuvinte neadevărate despre tine, te vor urî sau îţi vor înşela încrederea, indiferent cu câtă atenţie şi sinceritate îi vei trata. Nu stă în puterea ta să mulţumeşti pe toată lumea. La final se vor supăra şi te vor desconsidera în faţa altora, fiindcă nu vor suporta faptul că ai plecat de lângă ei.

Cu toate astea tu rămâi un om cald, ferm şi iubitor, stăpân pe ale sale gânduri şi decizii. Și nu te îndoi la fiecare adiere, eşti un stâlp pe care suflul uraganului nu îl poate clătina.

În urmă cu câţiva ani am experimentat dragostea purtată pentru o femeie la cel mai detaliat nivel. Reuşisem să construiesc o relaţie stabilă şi eram mulţumit de situaţia mea. Însă orice trăiam împreună cu ea, am zis orice, nu o mulţumea. Deschidea cu fiecare prilej conflicte ca să clarifice evenimente, să facă dreptate. Şi nu doar în relaţia noastră care a scârţâit de la început s-a întâmplat aşa, ci şi în relaţia ei cu familia ei, cu colegii şi cu toți cei cu care intra în contact. Îi plăcea să plece cu fruntea sus şi pleca, controla ori cel puţin aşa credea. Rănea.

M-am învinuit o perioadă, încercând să mă abat de la perfecţiune ca să devin aşa cum îşi dorea ea. Însă, apoi am realizat că nu ştia ce voia. Mult mai târziu am înţeles că ea era de fapt victima. Suferea dar nu o arăta. Ba evita sentimentele şi îşi manifesta autoritatea pe care tânjea să o obţină. Orice pierdere de fapt o enerva, nu o întrista. Iar cei dragi se îndepărtau de ea.

Când m-am hotărât să plec mi-a spus că o să regret, în loc să îmi spună nu pleca, stai lângă mine. Ego-ul te şantajează subtil atunci când se sperie. Inima îţi va şopti că nu poate trăi fără tine.

Nu am crezut vreodată că un ego atât de uriaş ar putea trăi într-o fiinţă atât de mică şi de gingaşă precum era! Ego-ul vorbeşte prin oameni atunci când ei rostesc cuvinte. În următoarea fază, preia controlul asupra minţii şi răvăşeşte tot ce atinge.

De ce se transformă dragostea în ură? Ura înlocuieşte dragostea din cauza ego-ului, copleşit de frică, de acea teamă de a nu fi învinşi, de a nu fi daţi la o parte sau a pierde bătăliile pe care ne-am imaginat că le purtăm, în această viaţă, cu oricine, oriunde, mereu.

Înţelegând iubirea

Dragostea nu trebuie doar înţeleasă, este necesar să fie şi trăită ca experienţă. Totuşi, avem nevoie să ştim ce trăim. Prima femeie căreia i-am spus că o voi iubi pentru totdeauna mi-a spus că am minţit atunci când m-am despărţit de ea. Observi diferenţa? Neînţelegerea naşte limitarea. Eu nu am spus că voi trăi întotdeauna alături de ea, i-am promis că o voi iubi pentru totdeauna indiferent unde se va afla sau dacă nu voi mai şti nimic de ea. Aceasta este puterea.

Dragostea nu se limitează. Atunci când iubeşti nu iubeşti doar dacă te iubeşte, dacă se căsătoreşte cu tine ori dacă trăieşte împreună cu tine, dacă îţi va naşte copii, dacă îţi aduce nu ştiu ce beneficiu. Atunci când iubeşti iubeşti. Mă urmăreşti? Când iubeşti iubeşti indiferent de circumstanţe. Când iubeşti iubeşti şi la distanţă, chiar şi în absenţă.

Dragostea nu este oarbă, nici dependentă şi nici nu aduce suferinţă. Dragostea nu provoacă suferinţă, detaliile care te împresoară te neliniştesc până te îmbătrânesc. Uneori acestea sunt atât de puternice încât te conving să renunţi la întreaga iubire de care te-ai putea bucura, din pricina unor neînţelegeri ca diferenţele financiare ori preferinţe de locuit, pasiuni diferite, alte cărţi citite şi obiceiuri menite să se transforme în ritualuri ale vieţii.

Răsfăţ şi suferinţă

În viață, nu poți să fii cel mai bogat, cel mai frumos, cel mai faimos și mai iubit, însă poți trăi fericit alături de cei care te susțin și apreciază. Citeşte şi articolul Atunci când dragostea începe, nu o opri.

Oamenii răsfăţaţi şi mândri au de suferit. Ei au aşteptări de la partener şi de la viaţă, consideră că tot ceea ce e mai bun li se cuvine, pur şi simplu, fără efort sau merit şi mai cred că lumea le datorează ceva. Când se lovesc de realitatea reală şi sunt nevoiţi să renunţe la realitatea personală, imaginară, simt că sunt nedreptăţiţi.

Ține minte că ura te face dependent de cel pe care îl urăști. Dragostea nu doare, ba ea este singurul sentiment care te mângâie și care te face să vrei să trăiești. În schimb gelozia doare, invidia doare, frica și dependența la fel. Ele te fac să refuzi să simți și astfel încetezi să trăiești.

De ce se transformă dragostea în ură? Deoarece majoritatea sunt slabi, ei se întorc din drum la prima pietricică de care se împiedică. Apoi trăiesc cu garda ridicată ca fricoșii. Atunci când nu îţi mai sunt apreciate eforturile iar cei dragi par că nu au nevoie de tine şi ţi-o spun, opreşte-te din a te mai oferi pe tavă lor. E timpul ca ei să înveţe să se descurce și tu să înveţi să iubeşti altfel.

Și nu intra într-o relaţie ca să ceri, intră ca să oferi şi astfel vei primi. Dacă în realitate viaţa e mult mai simplă și fericirea e nobilă? Dacă noi, încercând să o perfecţionăm, de fapt o complicăm?

În prag de despărţire ego-ul îşi atenţionează partenerul că va regreta. Inima îi va spune nu pleca.
Alberto Bacoi

Lasă un răspuns